Operă a arhitectului Ion D. Berindey, vila a fost construită în 1903, ca reședință a familiei Florescu. Imobilul a fost expropriat în 1948, fiind pentru o perioadă clinica Ministerului Metalurgiei și Industriei Chimice, ulterior Institutul Goethe. În urma retrocedării, a fost achiziționat de statul german. În 2006, construcția a fost evacuată în urma expertizei realizată de Biroul Federal pentru Construcţii şi Amenajarea Teritoriului, care a constatat instabilitatea în cazul unui seism. Ulterior s-a luat decizia restaurării, consolidării și conversiei în reședința ambasadorului RFG. După o lungă perioadă dedicată proiectării și autorizării, lucrările au început în 2013.

Proiectul a urmărit, pe lângă consolidare, să răspundă unei întregi game de problematici tehnice, funcționale și de configurare, în conformitate cu cerințele legislației germane, care au trebuit puse în acord cu cerințele legislației locale pentru protecția monumentelor. Exigențele impuse de protecția la foc, de izolarea termică (conform regulamentelor germane pentru economia de energie), accesibilitatea persoanelor cu dizabilități, de sustenabilitate și măsurile de securitate necesare pentru o reședință diplomatică au trebuit armonizate pe parcursul elaborării proiectului.