Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei se află în centrul istoric al orașului Cluj-Napoca, respectiv în Piața Muzeului, al cărei nume provine de la acest muzeu. Locul este plin de istorie nu doar datorită patrimoniului bogat al MNIT (peste 450.000 de piese, fiind al doilea ca mărime din țară), ci și pentru istoria pe care o are clădirea însăși. Inițial, clădirea nu a fost construită pentru a fi muzeu, a fost o casă privată, ridicată la începutul secolului XIX de maiorul Dániel Petrichevich-Horváth, un mare iubitor de teatru și de cultură, care spera să o transforme într-un centru care să coaguleze viața socială și artistică a Clujului. Ulterior, clădirea a fost cumpărată de avocatul János Rucska care a lăsat-o moștenire Colegiului Reformat. Clădirea a fost închiriată de Institutului de Arheologie al Universității Francisc Iosif I pentru expunerea colecției de numismatică și de antichități a Societății Muzeului Ardelean.

În anul 1925, statul român cumpără pentru Universitatea Regele Ferdinand I clădirea cu două etaje din Piața Carolina, actuala Piață a Muzeului. Din anul anul 1929, va funcționa aici Institutul de Studii Clasice, în cadrul Universității. În anul 1933, are loc deschiderea Muzeului de Antichități, de pe lângă Institutul de Studii Clasice. Din anul 1963 ia oficial naștere oficial actualul muzeu de istorie. Azi, chiar dacă este un spațiu dedicat istoriei, instituția își propune să mențină măcar o parte din scopul inițial al clădirii și să chiar fie un centru în care, încet, să se (re)coaguleze viața socială și culturală a Clujului sau măcar o parte din ea.