Gara din Cluj este una dintre cele mai importante stații din nord-vestul României și se află în nordul municipiului, nu departe de centru. Povestea acestei gări a început în 1867, când s-a anunțat concursul pentru construirea clădirii. În 1869 se pune piatra de temelie, iar iaugurarea are loc în 1870, când aici sosește primul tren care făcea legătura între Oradea și Cluj. Gara adăpostea birouri, ghișee și încăperi pentru dezvoltare, dar și un restaurant care, pe timpul verii, deschidea terasa aflată pe peron. Clădirea gării a fost proiectată de Ferenc Pfaff și deschisă în anul 1902.

Stația ferată clujeană nu constituia doar un punct de legătură între două orașe mari din Transilvania la acea vreme, ci reprezenta și un reper al transportului public al orașului de pe Someșul Mic, de aici plecând mai multe linii de tramvai spre cartierele Clujului. Compoziția și formele corpului central sunt eclectice, decorate cu cărămizi de diferite forme. Clădirea a suferit mai multe restaurări, mai ales după bombardamentele masive din 1944. Edificiul este întins pe lungime și dă senzația a trei clădiri distincte, unite prin holuri generoase. Fațada este dominată de o intrare monumentală, din sticlă, care se termină sus cu o boltă.